Articole Online

Consecințele netratării problemelor ortodontice și repercusiunile unui tratament ortodontic greșit

  •  

Consecințele netratării problemelor ortodontice si repercusiunile unui tratament ortodontic greșit

Societatea noastră, din păcate, este insuficient de educată în legătură cu problemele ce pot apărea din cauza unei ocluzii (mușcături) incorecte, a pierderii premature a dinților temporari,  a înghesuirii dentare. Consecințele pe termen mai lung sau mai scurt sunt legate de probleme de dezvoltare a creșterii coloanei vertebrale, asimetrii de creștere, probleme ale articulației temporomandibulare care pot ajunge până la migrene severe, apariția de chisturi, probleme de deglutiție, probleme parodontale ușoare sau severe, ajungându-se la pierderea dinților datorită pierderii înălțimii osului alveolar.

Cu cât problemele de creștere osoasă sau de lipsă de spațiu se corectează mai devreme, în așa fel încât dinții permanenți să erupă cât mai aproape de poziția lor corectă, cu atât stabilitatea dinților pe termen lung este mai bună. Corectarea timpurie a problemelor dentoalveolare este mai puțin complicată, necesitând aparate la care copiii se adaptează foarte ușor, se face în etape mai scurte, în perioadele de creștere activă a copiilor, pentru a obține rezultate optime într-o perioadă de timp mult mai scurtă.

Fazele ortopedice de tratament scurtează sau chiar elimină etapa de corectare ortodontică. Etapa ortopedică se face în dentiția temporară mixtă și mai puțin în cea permanentă. Cooperarea din partea copiilor este mai bună în etapa ortopedică, deoarece li se pare interesant să poarte aparat dentar. În perioada de preadolescență și adolescență, cu cât se scurtează perioada de tratament, cu atât mai bine, deoarece pacienții nu prea își doresc aparat dentar, atitudinea lor în general față de lucrurile impuse este mai rebelă și igiena este mai defectuoasă.

Cazurile care ar fi necesitat tratament ortopedic în copilărie și nu s-a efectuat ajung să se trateze în perioade mai lungi de timp, sunt mai costisitoare și se pot complica cu necesitatea extracțiilor dentare din cauza incongruenței dento-alveolare (adică oase mici și dinți mari) sau a diferitelor tipuri de intervenții de chirurgie ortognată.

Percepția generală este aceea că problemele ortodontice pot fi rezolvate numai în perioada în care au erupt toți dinții permanenți, ceea ce este fals. Este indicat ca problemele ortodontice și ortopedice să fie rezolvate în copilărie, deoarece în această perioadă tratamentul durează mai puțin și este mai ușor. Astfel, este important de știut că, indiferent de vârstă, începând cu 3-4 ani, medicul ortodont poate ajuta.

Copiii între 6 și 7 ani ar trebui să fie evaluați de către medicul ortodont pentru a se putea depista din timp probleme de creștere osoasă și înghesuire dentară. Nu este obligatoriu să se facă vreun fel de tratament la această vârstă, dar o evaluare timpurie poate să facă diferența, deoarece un tratament cu etape ortopedice și ortodontice în perioadele de creștere ale copilului efectuat la timp va evita un tratament ortodontico-chirurgical la vârstă adultă, putând evita, de asemenea, și apariția unor probleme grave de parodontoză.

Problemele de respirație (respirația pe gura), alergiile respiratorii, obiceiurile vicioase, moștenirile genetice, pierderile de spațiu pentru erupția dinților permanenți datorită apariției cariilor dinților de lapte, pierderii acestora din diferite motive, conduc la anomalii dentofaciale de la moderate la severe.

Faptul că dentiția temporară sau ”de lapte” se schimbă, nu înseamnă că trebuie să-i acordăm mai puțină importanță, din contră. De la dentiția temporară, un medic ortodont  poate să anticipeze ce probleme ortopedice sau ortodontice pot apărea la acel copil. De la atenția care se acordă dinților temporari ne putem face o idee despre cât de informați sau mai puțin informați din punct de vedere educație dentară suntem.

Tratamentul la vârstă mai mică ne oferă oportunitatea să:

  • ghidăm creșterea oaselor feței creând un mediu mai bun pentru noii dinți care erup pe arcadă;
  • ghidăm dinții în erupție în poziție optimă;
  • să regularizăm lățimea maxilarelor;
  • să micșorăm riscul traumelor asupra dinților frontali aflați în poziție protruzivă;
  • să corectăm obiceiuri vicioase care ne cauzează probleme de creștere și erupție dentară;
  • să menținem sau să câștigăm spațiu pentru dinții permanenți care trebuie să erupă;
  • reducem sau eliminăm problemele de înghițire sau vorbire;
  • simplificăm sau scurtăm timpul de tratament corectiv necesar când au erupt toți dinții permanenți;
  • reducem posibilitatea ca unii dinți să nu poată erupe și să rămână blocați în maxilare (dinții impactați);
  • menținem sau recuperăm spațiul pierdut necesar erupției celorlalți dinți permanenți.

Medicul ortodont este singurul  specialist  care își dedică viață corectării  pozitiei dinților și oaselor incorect poziționate. Poziția dinților și uneori fețele sunt schimbate prin tratamentul ortodontic. De aceea, este foarte important ca tratamentul să se facă în mod corect. Un specialist în ortodonție și ortopedie dento-facială este expert în mișcarea dinților, poate ajuta oasele să crească corect și poate lucra cu dumneavoastră să ajute să vă asigurați ca dinții să rămână în poziția corectată.

 

Consecințele netratării problemelor ortodontice și repercusiunile unui tratament ortodontic greșit
4.5 (90%) 2 votes