Articole Online

Aparatul dentar – o adevărată călătorie de transformare personală

Se spune că una dintre cauzele, de data aceasta, emoționale a problemelor cu dinții este lipsa asumării de decizii sau luarea de decizii nepotrivite ori „strâmbe”. Ce pot să spun eu? Nici într-un caz nu pot nici să aprob această teorie, nici să o neg. În schimb pot să aprob că dinții strâmbi te pot face să iei decizii nepotrivite 🙂 . De exemplu: să nu mai zâmbești sau să zâmbești ascunzându-ți dinții…Cam așa am ales și eu pentru mulți ani să îmi ascund dinții sau să-mi modific zâmbetul doar ca să nu se observe caninul nărăvaș de pe partea dreapta. Mi-aș fi dorit nespus de mult să pot să-i îndrept…să iau o decizie înțeleaptă care să mă ajute să îi îndrept.

Si am luat-o. Decizia de a îndrepta dinții si, poate, de ce nu?, deciziile din trecut… Dar știm cu toții că rezultatele apar atunci când deciziile sunt urmate de fapte. Așa că am început căutări de soluții, de medici, de tehnici și metode. Apoi am trecut la pasul doi: întâlniri cu medici, clinici, metode…Dar, cumva, la pasul trei, la acțiunea în sine de a monta un aparat dentar, intervenea procastinarea și renunțarea. Mult timp m-am întrebat de ce. Dar zona în care eram (chiar și una nefolositoare mie) îmi era atât de cunoscută, ma obișnuisem cu ea și nu eram pregătită să o schimb. Poate pentru ca nu mă durea destul statul acolo…

Când însă fetița mea Emma la vârsta de 7 ani a cunoscut-o pe dna doctor Emilia Milicin si a luat ea singură decizia de a porni curat, cu zâmbetul deschis total datorită aparatului dentar pe care urma să-l poarte, atunci a început sa doară! Cum? Ce exemplu dau eu ca mamă? Cum o modelez, ce argumente îi pot aduce eu ca să o susțin în această etapă dacă eu nu pot lua acest drum? Ea poate, draga de ea, sa poarte o „închisoare pentru limba”, cum îi spunea ea, și să fie împăcată, mulțumită și chiar dornică să-l poarte? Cum pot eu să o susțin cel mai bine în această călătorie simplă, normală pe care ea ales-o, să o ducă plină de perseverență? Trecând la fapte!

Așa că, după câtva timp mă aflam pe scaunul doamnei doctor si primeam brackets-ii și prima gutieră. Nu-mi venea să cred! Chiar depășisem o barieră de la care plecasem de atâtea ori fără măcar să aștept să se ridice!

Ce a urmat după a fost cu adevărat revelator. Durerile sau imposibilitatea de a mânca în primele săptămâni au pălit în fața încrederii și puterii interioare pe care le-am primit pentru că, în sfârșit, am făcut pasul! Pe măsură ce lunile treceau dinții se îndreptau și zambetul meu se deschidea iar toate deciziile strâmbe din trecut deveneau niște amintiri ale unei alte epoci din care eu am ales să plec.

Aceasta este povestea mea. A ta, cu siguranță, e alta. Motivațiile tale sunt, cu siguranță, altele. Dar ce avem în comun, poate, este dorința naturală de a ne transforma viața în bine. Iar un aparat dentar montat și urmărit de profesioniști te îndeamnă să te cunoști mai bine, să devii mai încrezător, mai perseverent, mai răbdător și mai asumat în decizii și acțiuni. Și, mai e ceva, un aparat dentar montat la Ortodent te ajută să faci toate acestea simțindu-te susținut pe tot procesul cu cel mai mare profesionalism dar, mai ales, cu căldură și umanitate!

Acesta nu este un testimonial, ci este dorința mea de a exprima ce am simțit in această experiență transformatoare. Si, așa cum știm, experiențele acestea au efectele dorite dacă te afli într-un mediu sigur, super pregătit și încurajator. Am o bucurie foarte mare când mă gândesc că un aparat dentar mi-a dat șansa de a întâlni un om si medic minunat și, datorită căruia, am ajuns să pot să zâmbesc cu sufletul, din tot sufletul!
Recunoștință, vouă, oameni minunați!

dinti-mei-inainte-si-dupa

Florina Onețiu
5/51 rating

Comentarii:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*Declar că am citit Politica de confidențialitate și îmi dau consimțământul că datele personale să fie prelucrate în vederea publicării comentariului meu.