Cum se formeaza placa bacteriana?

Cu siguranță ai auzit până acum de placa bacteriană și tartru, însă te-ai întrebat cum se formează acestea, mai exact, și cum îți pot afecta sănătatea dentară? Iată ce trebuie să știi despre aceste depuneri și ce poți face pentru a evita complicațiile!

Ce este placa bacteriană și cum se formează?

Placa bacteriană este o peliculă incoloră, lipicioasă, formată din bacterii, salivă și resturi alimentare, care se depune pe suprafața dinților. Formarea plăcii este un proces natural, care începe imediat după ce termini o masă sau o gustare. Practic, de fiecare dată când mănânci, bacteriile se hrănesc cu zaharurile din alimente și produc acizi care atacă smalțul.

Aceste colonii bacteriene se multiplică rapid, în special dacă nu le elimini eficient. Placa bacteriană se îndepărtează parțial prin periaj, dar se formează rapid înapoi, de aceea trebuie să o ții sub control zi de zi [1].

Factori care favorizează apariția plăcii bacteriene

Există o serie de factori care pot influența semnificativ rata de formare și acumulare a plăcii bacteriene. Printre aceștia se numără:

consumul frecvent de zaharuri și carbohidrați rafinați – bacteriile din cavitatea orală se hrănesc cu acești compuși prezenți în alimente precum pâinea albă sau pastele și produc acizi care atacă smalțul și favorizează aderarea plăcii. De asemenea, alimentele lipicioase (bomboane, caramele, fructe uscate) rămân adesea lipite de suprafața dinților și în spațiile interdentare, oferind o sursă prelungită de hrană pentru bacterii;
un flux salivar redus – saliva curăță mecanic dinții, neutralizează acizii produși de bacterii și conține minerale care ajută la remineralizarea smalțului. Atunci când cantitatea de salivă este redusă, această protecție naturală se diminuează;
o igienă orală necorespunzătoare – periajul insuficient și nefolosirea aței dentare favorizează acumularea plăcii bacteriene, îndeosebi în zonele interdentare;
problemele de aliniere dentară – dacă dinții sunt înghesuiți, apar spații dificil de curățat cu periuța dentară, iar astfel placa se acumulează mai rapid [1][2][3];
dispozitivele ortodontice fixe – aparatele dentare pot crește riscul de acumulare a plăcii bacteriene, deoarece utilizarea aței dentare devine mai dificilă. De aceea, în timpul tratamentului ortodontic, igiena orală este extrem de importantă și implică utilizarea periuțelor interdentare sau a dușului bucal și igienizări profesionale frecvente [4];
fumatul și consumul de alcool – nicotina și alcoolul reduc fluxul salivar, alterează compoziția salivei și îi scad capacitatea naturală de a combate bacteriile [3][5].

Ce este tartrul și cum îl deosebești de placă?

Atunci când placa bacteriană rămâne pe dinți mai mult de 24-72 de ore, ea începe să se întărească. Acest proces este favorizat de mineralele prezente în salivă. Așa apare tartrul, cunoscut și sub denumirea populară de „piatră pe dinți”. Tartrul are o consistență mult mai dură, este rugos și nu poate fi îndepărtat prin simplul periaj realizat acasă. El creează o suprafață ideală pentru acumularea mai multor bacterii, iar astfel se formează un cerc vicios.

Diferența cheie: placa bacteriană este moale și poate fi îndepărtată printr-un periaj corect și folosirea aței dentare. Tartrul este dur și necesită intervenția specialistului, printr-un detartraj profesional [1][2][3].

Ce complicații pot apărea dacă nu îndepărtezi placa bacteriană și tartrul?

Imaginea poate fi descărcată de aici (acest text nu se publică) ALT text – acumulare de tartru pe dinti

Placa bacteriană și tartrul pot cauza probleme care afectează dinții și gingiile pe termen lung. Printre acestea se numără:

cariile dentare: acizii produși de bacterii erodează smalțul dentar și pot duce la formarea cariilor;
gingivita: gingiile devin inflamate, roșii, umflate și pot sângera ușor la periaj sau la folosirea aței dentare;
parodontita: netratată, gingivita poate progresa spre parodontită. Inflamația se extinde spre țesuturile de susținere ale dintelui (ligamentul parodontal și osul alveolar). Se formează pungi parodontale (spații între dinte și gingie) în care se adună și mai multe bacterii. Osul care susține dinții începe să se deterioreze, cauzând mobilitatea dinților și, în cele din urmă, pierderea lor.
respirație urât mirositoare: bacteriile din placă și tartru pot elibera compuși cu miros neplăcut [1][3].

Cum poți depista placa bacteriană mai ușor?

De multe ori, nu poți vedea cu ochiul liber unde s-a format placa bacteriană. În aceste cazuri, un revelator de placă îți poate fi de mare ajutor. Acesta conține un colorant special care evidențiază zonele unde s-a acumulat placa pe dinți. Poți găsi variante sub formă de tablete, geluri sau apă de gură cu revelator de placă.

Revelatorul colorează placa într-o nuanță intensă (de obicei albastru sau roz), astfel încât poți vedea clar zonele care au nevoie de o curățare mai atentă. Această metodă este excelentă pentru copii, dar și pentru adulții care vor să își îmbunătățească tehnica de periaj.

Cum îndepărtezi placa în mod eficient?

Deși nu poți opri formarea plăcii, poți preveni complicațiile cauzate de aceasta prin obiceiuri zilnice, care includ:

periaj de cel puțin două ori pe zi cu o periuță potrivită și pasta recomandată de către medicul stomatolog. Este important să fii atent la toate zonele, inclusiv la linia gingiilor;
utilizarea aței dentare și a periuțelor interdentare pentru îndepărtarea resturilor alimentare dintre dinți, unde periuța nu ajunge;
curățarea limbii cu un dispozitiv special sau cu periuța;
utilizarea unui irigator bucal (care nu exclude utilizarea aței dentare) [1][3].

Importanța detartrajului și a periajului profesional

Chiar dacă respecți toate aceste recomandări, există zone în care periuța și ața dentară pur și simplu nu ajung eficient. De aceea, este important să programezi o curățare profesională a dinților în mod regulat. De regulă, aceasta include un detartraj și un periaj profesional.

Detartrajul presupune îndepărtarea mecanică a tartrului cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete, care sparge depunerile dure fără să afecteze dinții. Procedura este simplă, dar extrem de importantă pentru prevenirea afecțiunilor gingivale. Imediat după detartraj, urmează periajul profesional, care curăță și lustruiește suprafața dinților. Se folosește o pastă specială care îndepărtează petele și lustruiește suprafețele dentare, astfel încât placa să adere mai greu pe suprafața dinților.

Medicul poate recomanda și o procedură de Air-Flow, care utilizează un jet de aer, apă și o pulbere fină (adesea pe bază de bicarbonat de sodiu) pentru a îndepărta petele superficiale (de la cafea, ceai, fumat) și resturile fine de placă bacteriană [1][2][3].

Cât de des ai nevoie de tratamente profesionale?

Frecvența detartrajului și a periajului profesional variază de la persoană la persoană. În general, dacă ai o igienă bună acasă, un control o dată la 6 luni este suficient. În schimb, dacă ai o predispoziție la acumularea tartrului, inflamarea gingiilor sau porți aparat dentar, este posibil să ai nevoie de tratamente la 3-4 luni [1][2][3]. Medicii Ortodent îți pot recomanda frecvența potrivită în funcție de situația ta. Este important să respecți aceste recomandări pentru a preveni complicațiile care sunt mult mai greu de tratat.

O igienă orală corectă, monitorizarea atentă și tratamentele profesionale pot preveni cariile, inflamațiile și pierderea dinților. La Ortodent, te așteptăm cu soluții moderne pentru curățarea dinților prin detartraj, Air-Flow și periaj profesional. Programează-te acum pentru un consult și păstrează-ți zâmbetul sănătos!

Surse de informare:

[1] „Dental Plaque: What Is It & How to Remove from Teeth.” Cleveland Clinic, 2 Iun 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/10953-plaque. Accesat în data de 29 Mai 2025.

[2]‌ Joy, Rebecca. „What Is Dental Plaque?” Healthline Media, 8 Feb. 2024, www.healthline.com/health/dental-and-oral-health/plaque. Accesat în data de 29 Mai 2025.

[3] „Dental Plaque.” WebMD, 2 Iun 2003, www.webmd.com/oral-health/plaque-and-your-teeth. Accesat în data de 29 Mai 2025.

‌[4] „How Plaque Impacts Orthodontic Treatment” Wilkinson Orthodontics, 23 Ian. 2015, wilkinsonorthodontics.com.au/how-plaque-impacts-orthodontic-treatment/. Accesat în data de 29 Mai 2025.

‌[5] Marsh, Philip D. „Dental Plaque as a Biofilm and a Microbial Community – Implications for Health and Disease.” BMC Oral Health, vol. 6, no. S1, Iun 2006, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2147593/, https://doi.org/10.1186/1472-6831-6-s1-s14. Accesat în data de 29 Mai 2025.