Mușcătura inversă, adică situația în care dinții de jos sunt poziționați în fața celor de sus, poate afecta semnificativ sănătatea orală și generală, precum și aspectul profilului facial [1]. Dacă vrei să înțelegi mai bine de ce apare mușcătura inversă, cum poate influența aceasta sănătatea pe termen lung și ce soluții există pentru corectarea sa, te invităm să descoperi mai multe informații în cele ce urmează!
Tipuri de mușcătură inversă: retruzie maxilară vs. prognatism mandibular
Mușcătura inversă poate avea două forme principale, fiecare cu anumite implicații specifice, sau poate fi o combinație a celor două forme.
Retruzia maxilară
Termenul de retruzie maxilară sau pseudoprognatism se referă la situația în care mandibula are dimensiuni normale, însă maxilarul superior este subdezvoltat, ceea ce cauzează, astfel, o mușcătură inversă. Astfel de cazuri se întâlnesc mai frecvent [2].
În ambele situații, însă, impactul asupra funcției masticatorii, asupra articulației temporo-mandibulare și a pronunției este unul semnificativ [1][3].
Prognatismul mandibular
Prognatismul mandibular reprezintă o dezvoltare excesivă a mandibulei în raport cu maxilarul superior. Această creștere poate determina, ca efect, o mușcătură inversă – adică dinții inferiori se poziționează în fața celor superiori, în loc să se suprapună corect. Această situație este mai rar întâlnită [1].
Care sunt cauzele mușcăturii inverse?
Cauzele mușcăturii inverse sunt variate și pot fi influențate de factori genetici, de dezvoltare sau de anumite condiții medicale. În multe cazuri, atât prognatismul mandibular, cât și retruzia maxilară au o componentă genetică, însă dezvoltarea anormală a maxilarelor poate fi cauzată și de:
- acromegalie – o boală rară cauzată de producția excesivă de hormon de creștere (STH), care duce la mărirea exagerată a oaselor, inclusiv a mandibulei, iar astfel poate duce la prognatism mandibular;
- boala Paget – afectează procesul normal de remodelare osoasă, ceea ce poate determina o creștere anormală a oaselor maxilare;
- diverse afecțiuni genetice – unele boli, precum cheilopalatoschizis, sindromul Crouzon, pot afecta dezvoltarea feței și a oaselor maxilare.
Dacă mușcătura inversă este secundară unei boli, tratamentul va necesita colaborarea mai multor specialități medicale [1][3]. Această problemă poate apărea, însă, și în absența unei astfel de boli. Obiceiurile vicioase (cum ar fi sugerea degetului, respirația orală persistentă), traumatismele sau dezvoltarea anormală a oaselor pot cauza o mușcătură incorectă [4].
Ce probleme poate provoca mușcătura inversă?
O mușcătură inversă necorectată poate influența semnificativ sănătatea orală și generală:
- masticația devine ineficientă, ceea ce poate afecta digestia alimentelor;
- articulația temporo-mandibulară este solicitată anormal, ceea ce poate duce la dureri cronice, blocaje articulare și migrene;
- fonația poate fi afectată, mai ales la pronunțarea anumitor consoane, ceea ce influențează claritatea vorbirii;
- respirația poate suferi modificări și poate duce la sforăit sau apnee în somn, în special în cazurile de retruzie maxilară severă;
Pe lângă aceste aspecte funcționale, mușcătura inversă afectează și estetica feței [1].
Cum recunoști mușcătura inversă?
Câteva semne clare te pot ajuta să identifici o mușcătură inversă:
- dinții inferiori acoperă parțial sau complet dinții superiori;
- zona din jurul nasului și buzei superioare poate părea înfundată, iar profilul facial poate avea un aspect „aplatizat” (specific retruziei maxilare) sau, dimpotrivă, profilul facial pare concav, iar bărbia este proeminentă (specific prognatismului mandibular);
- ai dificultăți de masticație;
- ai frecvent dureri în zona maxilarului sau auzi sunete de tip „click” la deschiderea gurii;
- uneori simți tensiune la nivelul gâtului sau al cefei.
În cazul copiilor, mușcătura inversă poate fi vizibilă încă de la erupția dinților de lapte [1].
Mușcătura inversă la copii
Mușcătura inversă la copii trebuie evaluată cât mai devreme, ideal în jurul vârstei de 6-7 ani. Întrebarea pe care o auzim des este: „până la ce vârstă se poate corecta mușcătura inversă”? Răspunsul este că șansele de succes sunt maxime atunci când intervenția se face în perioada de creștere activă, de preferat până la 10-12 ani, ideal tratamentul se începe încă de la 6-7 ani. În această etapă, oasele sunt încă maleabile, iar tratamentele de ortopedie dento-facială, pot influența pozitiv dezvoltarea oaselor.
În cazul retruziei maxilare (pseudoprognatism), tratamentul implică adesea utilizarea unor disjunctoare maxilare, pentru a corecta faptul că, în aceste cazuri, maxilarul este și îngust, combinat cu aparate care stimulează avansarea maxilarului superior. Pentru prognatismul mandibular la copii, se pot utiliza aparate dentare specifice. Dacă mușcătura inversă nu este tratată la timp, problema se poate agrava, ceea ce va complica tratamentul la maturitate [4].
Cum se face corectarea mușcăturii inverse?
Tratamentul pentru mușcătură inversă variază în funcție de severitate și de vârsta pacientului:
- la copii și adolescenți – dispozitivele ortopedice și aparatele ortodontice pot corecta alinierea oaselor și a dinților, iar astfel pot fi evitate tratamentele complexe, care implică intervenții chirurgicale;
- la adulți – deoarece structura osoasă este complet formată, corectarea mușcăturii este, adesea, un proces complex. În cazurile ușoare, un aparat dentar fix poate ajuta. Însă, în formele severe, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală asociată și cu utilizarea aparatului dentar [1][3][4].
Operația de corectare a mușcăturii inverse
Pentru pacienții cu o mușcătură inversă severă, fie că este vorba de retruzie maxilară extremă sau de prognatism, operația ortognată este necesară și presupune:
- realinierea chirurgicală a maxilarelor (mandibulă, maxilar superior sau ambele);
- stabilizarea noii poziții cu ajutorul unor plăcuțe și șuruburi mici.
Intervenția se face după ce ortodontul a poziționat dinții corect față de bazele osoase. Intervenția se face sub anestezie generală și necesită o perioadă de recuperare controlată. După operație, ortodontul ajustează alinierea finală a dinților cu ajutorul unui aparat dentar. Deși poate părea un proces complex, intervenția și recuperarea s-au ușurat mult în ultimii ani datorită tehnologiei, iar rezultatele sunt spectaculoase atât din punct de vedere funcțional, cât și estetic [4].
De ce este important să tratezi această problemă la timp?
Lăsată netratată, mușcătura inversă poate cauza:
- tulburări de masticație și digestie;
- dureri cronice ale articulației temporo-mandibulare;
- dificultăți de vorbire;
- accentuarea aspectului disproporționat al feței;
- pierderi dentare cauzate de mușcătura incorectă care suprasolicită anumiți dinți.
Cu cât intervii mai devreme, cu atât tratamentul ortodontic poate fi mai simplu și mai eficient [1][3][4].
În cadrul clinicii Ortodent, evaluarea mușcăturii inverse presupune un consult de specialitate și stabilirea unui plan de tratament adaptat fiecărui pacient, care, în anumite situații, poate include și îndrumarea către un specialist în chirurgie ortognată. Pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat, este necesar un consult de specialitate, realizat în urma unei programări.
Surse de informare:
[1] „Prognathism” Cleveland Clinic, 2 Mai 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22872-prognathism. Accesat în data de 28 Apr. 2025.
[2] Instituto Maxilofacial. „Pseudoprognathism, or Maxillary Hypoplasia: Definition, Causes and Treatments.” Instituto Maxilofacial, 18 Dec. 2019, www.institutomaxilofacial.com/en/2019/12/18/pseudoprognathism-or-maxillary-hypoplasia-definition-causes-and-treatments/. Accesat în data de 28 Apr. 2025.
[3] Delgado, Amanda. „What to Know about Prognathism.” Healthline, Healthline Media, 16 Jul 2012, www.healthline.com/health/prognathism. Accesat în data de 28 Apr. 2025.
[4] Cirino, Erica. „Everything You Need to Know about Treating an Underbite.” Healthline, Healthline Media, 15 Oct. 2018, www.healthline.com/health/underbite. Accesat în data de 28 Apr. 2025.
Medic primar specialist ortodonție și ortopedie dento-facială
